Acum vreo 4 zile am avut o intamplare foarte trista, despre care totusi am vrut sa scriu pentru ca m-a impresionat infiorator de mult....
Venind sambata seara tarziu din oras, am gasit in mijlocul aleii de la intrarea in bloc o pisicuta mititica, asa la vreun an, pe care o stiam eu ca fiind de-a blocului, care abia mai sufla, isi traia ultimele momente de viata.... nu stiu care o fi fost cauza pentru ca noi am cercetat-o (desigur, doar asa superficial, nu suntem doctori nici unul dintre noi....) si nu am vazut nici o rana si nici sange. Poate era bolnava de vreo viroza felina in stadiu terminal, poate fusese batuta de vreun diavol cu chip de om si avea leziuni interne, poate fusese atacata de caini, nu stiu, cert e ca abia mai misca, si abia mai sufla.... am incercat sa o ajutam cat de cat dar in decursul noptii s-a dus... cu ultimele ei scantei de viata se uita in ochii nostri. Ochisorii ei frumosi exprimau finalul, intelegerea venirii mortii, o neputinta si o neajutorare pe care nu le-am mai vazut pana in clipa aia. Tristetea de nedescris si de neexprimat de a muri singur. S-a dus in Raiul Pisicesc inainte ca sa se faca ziua si sa o putem duce la doctor. Ceea ce ma face sa ma intreb serios daca nu cumva ar trebui sa existe un "112" pentru animale, sau poate ca ceva privat o fi existand macar aici in Bucuresti dar eu nu stiu, trebuie sa ma interesez (si daca aflu ceva postez ca sa afle cat mai multa lume)... Dupa ce s-a dus, m-am gandit ca acum probabil e fericita, a scapat de lumea dura in care traiesc pisicile fara casa. Sper ca s-a dus la Maicuta Domnului, sa Ii toarca si Ei, pentru ca de ce nu !!! Din moment ce Domnul Dumnezeul nostru, Creatorul Universului, tot El a facut si pisicile!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu