Si ca marea sa nu creada ca de ea nu mi-e dor....

Poze cu marea noastra la Costinesti, la inceput de septembrie 2012.

Mi-e foarte, foarte..... foarte, de "n" ori, dor de ea! Abia revazand pozele de asta-vara, imi dau seama ce dor imi e de ea! Ca de o fiinta draga cu care nu m-am mai vazut de mult, dar stiu ca momentul reintalnirii se cam apropie! Si abia astept sa vad ce culori are in vara asta! Pentru ca vara trecuta, Marea Neagra a fost verde-bleu-turquoise!

Marea Neagra cea verde-bleu, pe 2 septembrie 2012

Marea Neagra este verde-bleu!

Culoarea Marii Negre (!) in august si septembrie 2012!

Marea mea, my love...

Marea mea, my love!

Marea mea, mi-e dor de tine. M-am intors de la tine de 10 zile dar mintea mea e la tine. M-am intors numai cu corpul, dar cu sufletul nu. My inner self este tot la tine, pe plaja ta, cu picioarele in valurile tale care in vara asta s-au facut verzi-albastre! Marea mea, in forma ta de vara o sa te vad abia peste un an de-aici inainte. Ce ma fac fara tine? Sper ca o sa te vad si la toamna, poate chiar si la iarna un pic, dar nu o sa mai fii de vara... iar asta ma supara si ma intristeaza pentru ca, dupa toata vara caniculara pe care am avut-o, mie tot nu mi-a ajuns, tot as mai fi vrut. Dar a venit deja jumatatea lui septembrie, neinvitata, si sezonul de mare si de vara s-a cam terminat. Pofta in cui cu privire la nisipul fierbinte si valurile mari si calde.... O sa imi fie dor. Deja imi e!!!!!!!

Marea la Costinesti, pe 1 septembrie 2012

Vara la marea mea

Dupa ce am mers la mare de zeci de ori in viata mea de pana acum, am avut o revelatie, un flash de intelegere, abia in dimineata asta in drum spre job, in timp ce imi trageam picioarele dupa mine fara nici un chef si jeleam in sufletul meu dupa marea mea draga de la care am plecat:

"Vara la mare" este mai mult decat un loc si un timp ! Este O STARE DE SPIRIT ! O stare speciala in care ai dorinte si energii pe care nu le ai in alta parte.